Yahoo Search Búsqueda en la Web

  1. Cerca de 14.100 resultados de búsqueda
  1. Anuncios
    relacionados con: galileo galilei biografia wikipedia
  2. 100,000+ usuarios visitaron peoplelooker.com el mes pasado

    Explore Galilei's Public Records, Phone, Address, Social Media & More. Look Up Any Name. Explore Galilei's 1. Phone Number 2. Address 3. Email & More. Lookup Any Name - Try Today!

  3. 100,000+ usuarios visitaron search.alot.com el mes pasado

    Search for Domo Wikipedia info. Research & compare results on Alot.com online today. Find all the information you need for Domo Wikipedia online on Alot.com. Search now!

  1. Galileo Galilei es uno de los grandes científicos, la época de Galileo se marcó por la invención del telescopio. Además se debe tener en cuenta que Galileo defendió el heliocentrismo (teoría en la que se dice que el sol es el centro del universo) sin saber que acabaría elevando su figura a la condición de símbolo. Ed.

  2. Galileo Galilei 1636 portrait by Justus Sustermans Born Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei (1564-02-15) 15 February 1564 Pisa, Duchy of Florence Died 8 January 1642 (1642-01-08) (aged 77) Arcetri, Grand Duchy of Tuscany Education University of Pisa Known for Analytical dynamics, heliocentrism, kinematics, observational astronomy Scientific career Fields Astronomy, physics, engineering ...

    • Nacencia Y Infancia
    • L'enclín Científicu
    • Enantes Del Telescopiu
    • El Telescopiu Y Les SOS Consecuencies
    • pruebes Del Sistema Heliocéntricu Presentaes por Galileo
    • Los Enemigos de Galileo Y La Denuncia Ante'l Santu Oficiu
    • Enllaces Esternos

    Galileo, que nació en Pisa cuando ésta pertenecía al Gran Ducáu de Toscana, foi'l mayor de seyes hermanos y foi fíu d'un músicu y matemáticu florentín llamáu Vincenzo Galilei, que quería qu'estudiara melecina. Los Galilei, que yeren una familia de la baxa nobleza y se dedicaben al comerciu, encargáronse de la formación de Galileo hasta los 10 años, edá cola que pasó a cargu d'un vecín relixosu llamáu Jacopo Borghini, cuando los sos padres marcharen pa Florencia. Per aciu d'ésti, el pequeñu Galileo entró nel conventu de Santa María de Vallombrosa, que lu llevó a plantegase l'amecedura a la vida relixosa, dalgo qu'a so pá nun-y gustó. Poro, Vincenzo Galilei -un home abondu escépticu- aprovechó una infeición nel güeyu que tenía so fíu pa sacalu del conventu alegando «falta d'atenciones». En 1581 so padre inscribiólu na Universidá de Pisa, onde estudió melecina, filosofía y matemátiques.

    En1583 Galileo entama estudios de matemátiques gracies a Ostilio Ricci, un amigu de la familia y alumnu de Tartaglia. Ricci tenía'l vezu, estrañu na dómina, d'amestar la teoría a la práutica esperimental. Atrayó-y la obra d'Euclides, y, ensin interés pola melecina, y tovía menos poles reñes escolástiques y la filosofía aristotélica, Galileo empobina los sos estudios hacia les matemátiques. De magar entós, sigue a Pitágores, Platón y Arquímedes y opónse a les teoríes d'Aristóteles. Tamién descubre la llei de la isocronía de los péndulos, primer etapa de lo que pa elli será una nueva ciencia: la mecánica. Dientro de la corriente humanista, redauta un panfletu xabaz escontra los profesores de la so época. A lo llargo de la so vida, Galileo refugó que lu compararen colos profesores del so tiempu, lo que-y supunxo bien d'enemigos. Dos años más tarde torna a Florencia ensin diploma, pero con grandes conocimientos y con bién d'interés pola ciencia.

    De Florencia a Pisa

    Galileo escomienza a demostrar munchos teoremes sobre'l centru de gravedá de dalgunos sólidos dientro de Theoremata circa centrum gravitis solidum y anicia en 1586 la reconstitución de la balanza hidrostática d'Arquímedes o bilancetta. Al tiempu continúa los sos estudios sobro les oscilaciones del péndulu pesante y inventa'lpulsómetru. Esti aparatu val pa midir el pulsu y apurre una escala de tiempu, dalgo que nun esistía daquella. Tamién entama los sos estudios sobro la cayida de los cuerpos...

    La Universidá de Padua

    Nel añu 1592 treslladóse a la Universidá de Padua y exerció como profesor de xeometría, mecánica y astronomía hasta 1610. La marcha de Pisa desplícase por diferencies con ún de los fíos del gran duque Fernandu I de Medici. Padua pertenecía a la poderosa República de Venecia, lo que dio a Galileo una gran llibertá intelectual, pos la Inquisición nun tenía muncha influencia elli. Inclusive, magar los patricios de la república entregaran a Giordano Brunoa la institución eclesiástica, Galileo pod...

    L'añu 1604

    1604 foi un annus mirabilispa Galilwo: 1. En xunetu, probó la so bomba d'agua nun xardín de Padua. 2. N'ochobre descubrió la llei del movimientu uniforme aceleráu, qu'elli venceyó a una llei de velocidaes enquivocaes 3. N'avientu escomenzó les sos observaciones d'una nova conocida como poco dende'l 10 d'ochobre. Dedicó cinco lleiciones al tema nel mes siguiente, y en febreru de 1605 espublizó'l Dialogo de Cecco da Ronchitti da Bruzene in perpuosito de la stella Nova xunta Girolamo Spinelli. A...

    Invención del telescopiu

    En mayu de 1609 Galileo recibe de París una carta de Jacques Badovere, ún de los sos antiguos alumnos, que-y confirma una falancia insistente: la esistencia d'un telescopiu que permite ver los oxetos llonxanos. Fabricáu n'Holanda, esti telescopiu permitiría ver estrelles invisibles a simple vista. Namái con esta descripción, Galileo, que yá nun da cursos a Cosimo II de Medici, constrúi'l so primer telescopiu. Al contrario que'l telescopiu holandés, ésti nun deforma los oxetos y enántalos seye...

    Observancia de la Lluna

    A lo llargo de la seronda, Galileo continuó desenrollando'l so telescopiu, y en payares fabrica un instrumentu qu'aumenta vente vegaes. Emplega tiempu pa empobinar el telescopiu hacia'l cielu. Rápidamente, observando les fases de la Lluna, descubre qu'esti astru nun ye perfeutu, como cuntaba la teoría aristotélica. La física aristotélica, que tenía autoridá daquella, estremaba dos mundos: 1. El mundu «subllunar», que comprende la Tierra y tolo que s'afaya ente la Tierra y la Lluna. Nesti mund...

    Atalantando nes estrelles

    En poques selmanes descubre la naturaleza de la Vía Láctea, cunta les estrelles de la constelación d'Orión y comprueba que delles estrelles visibles a simple vista son, en verdá, cúmulos d'estrelles. Galileo observa los aniellos de Saturnu pero nun los identifica sinón como estraños «apéndices» (como dos ases). Tovía tendrá que pasar mediu sieglu pa que Huygens, emplegando telescopios más perfeutos, pueda observar la verdadera forma de los aniellos. Galileo tamién estudia les manches solares....

    Según Bertrand Russell, el conflictu ente Galileo y la Ilesia Católica foi un conflictu ente'l razonamientu inductivu y el razonamientu deductivu. La inducción vien de la observancia de la realidá, propia del métodu científicu que Galileo usó por primer vegada, ufriendo prebes esperimentales de les sos afirmaciones y espublizando los resultaos pa que pudieren ser asegundaes. Pela so parte, la deducción anicia argumentos basaos na autoridá, seya de filósofos como Aristóteles, o de les Sagraes Escritures. Poro, tocante a la so defensa de la teoría heliocentrica, Galileo siempres emplegó los datos estrayíos d'observaciones esperimentales que demostraben la validez de los sos argumentos. Un resume de les prebes de calter esperimental espublizaes por elli son: 1. Montes na Lluna. Foi'l primer descubrimientu de Galileo con gabitu del telescopiu, espublizáu nel Sidereus nunciusen 1610. Con él arreñega de la tesis aristotélica de que los cielos son perfeutos y la Lluna una esfera llampa y q...

    La oposición organízase

    Abulta que Galileo trunfa y convenz a tol mundu. Nesi sen, quienes son gustantes cola teoría xeocéntrica tórnanse n'enemigos encrespaos y los ataques escomienzan cola apaición del Sidereus nuncius. Ellos nun pueden perder l'afrenta y nun quieren que se dulde de la so ciencia. Arriendes d'ello, los métodos de Galileo, basaos na observancia y la esperiencia, y non na autoridá de Ptoloméu o Aristóteles, son opuestos dafechu a los suyos. La primer flecha vien de Martin Horky, discípulu del profes...

    Los ataques faense más violentos

    A Galileo, que yá s'afaya otra vuelta en Florencia, nun pueden atacalu na estaya de l'astronomía y los sos adversarios van entós a espelleyar la so teoría de los cuerpos flotantes. Galileo cuida que'l xelu flota porque ye más llixeru que l'agua, mientres los aristotélicos atalanten que flota porque ye la so ñatura flotar (física cuantitativa y matemática de Galileo escontra física cualitativa d'Aristóteles). L'ataque sedrá a lo llargo d'una xinta na mesa de Cosimo II de Medici nel mes de seti...

    La censura de les teoríes copernicanes

    El 24 de febreru de 1616, por pidimientu del Santu Oficiu, los teólogos respondieron a comuña que la propuesta «el Sol ye'l centru del mundu y dafechu inmóvil» yera «non senciosa y absurda en filosofía, y formalmente herética», pola mor de d'alversar bien de pasaxes de les Sagraes Escritures, arriendes de les opiniones de los Padres de la Ilesia; y que la propuesta «la Tierra nun ye'l centru del mundu, ni inmóvil, sinón que s'aballa» yera «censurable en filosofía; respeutive a la verdá teolóx...

    • Viața
    • Metoda științifică
    • Astronomie
    • Tehnologie
    • Fizică
    • Matematică
    • controversa Cu Biserica
    • Scrierile
    • Moștenirea
    • Legături Externe

    Galileo s-a născut la Pisa (pe atunci parte a Ducatului Florenței), din actuala Italie, fiind primul dintre cei șase copii ai lui Vincenzo Galilei, celebru cântăreț din lăută și muzician teoreticianși ai soției sale, Giulia Ammannati. Numele complet al lui Galileo a fost Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei. La 8 ani, familia s-a mutat la Florența, dar el a rămas doi ani în grija lui Jacopo Borghini. Apoi, educația sa a continuat la Mănăstirea Camaldolese de la Vallombrosa, la 35 km sud-est de Florența. Deși a luat în serios posibilitatea de a deveni preot, s-a înscris la Universitatea din Pisa să studieze medicina la îndemnurile tatălui său. Nu a încheiat studiile medicale, începând să studieze în schimb matematica. În 1589, a început să lucreze la catedra de matematică de la Pisa. Tatăl său a murit în 1591 și Galileo l-a luat în grijă pe fratele său mai mic Michelagnolo. În 1592, s-a mutat la Universitatea din Padova, unde a predat geometrie, mecanică și astronomie până în 161...

    Galileo a adus contribuții originale în știință printr-o combinație inovatoare de experimente și matematică. La acea vreme, practica științifică se caracteriza mai ales prin studiile calitative de genul celor ale lui William Gilbert, în domeniile magnetismului și electricității. Tatăl lui Galileo, Vincenzo Galilei, muzician, făcuse experimente prin care a stabilit poate cea mai veche relație neliniară cunoscută în fizică: pentru o coardă întinsă, înălțimea sunetului este proporțională cu rădăcina pătrată a tensiunii.Aceste observații se încadrau în contextul tradiției pitagoreice a muzicii, bine cunoscută de fabricanții de instrumente, și care includeau și faptul că împărțirea unei coarde într-un număr întreg produce o scară armonică. Puțină matematică legase de multă vreme muzica de fizică, iar tânărul Galileo a văzut cum observațiile tatălui său au dezvoltat această tradiție. Galileo este poate primul care a afirmat răspicat că legile naturii sunt matematice. În Il Saggiatore, el...

    Contribuții

    Doar pe baza unor descrieri nesigure a primului telescop practic, inventat de Hans Lippershey în Olanda în 1608, în anul imediat următor Galileo a realizat un telescop cu mărirea de 3x. Ulterior, el a realizat și altele, cu măriri de până la 30x. Cu acest dispozitiv îmbunătățit, el a putut vedea imagini mărite pe Pământ – era ceea ce se numește astăzi telescop terestru, sau lunetă. El l-a folosit și pentru a observa cerul; o vreme, el a fost unul dintre cei care puteau construi telescoape suf...

    Controversa privind cometele și Il Saggiatore

    În 1619, Galileo a fost implicat într-o controversă cu părintele Orazio Grassi, profesor de matematică la Collegio Romano, instituție a iezuiților. A început ca o dispută privind natura cometelor, dar, până în momentul când Galileo și-a publicat lucrarea Il Saggiatore în 1623, ultima sa replică în această dispută, ea devenise o discuție mult mai amplă privind natura Științei însăși. Întrucât Il Saggiatoreconține atât de multe din ideile lui Galileo despre cum ar trebui practicată știința, ace...

    Galileo, Kepler și teoriile mareelor

    Cardinalul Bellarmine scrisese în 1615 că sistemul copernican nu poate fi apărat fără „o adevărată demonstrație fizică a faptului că Soarele nu se rotește în jurul Pământului ci Pământul în jurul Soarelui.” Galileo considera că teoria sa privind mareele oferă dovada fizică necesară a mișcării Pământului. Această teorie era atât de importantă pentru Galileo încât el inițial intenționa să-și intituleze Dialogul despre cele două sisteme principale ale lumii Dialog despre fluxul și refluxul măril...

    Galileo a adus mai multe contribuții la ceea ce astăzi poartă numele de tehnologie, ramură distinctă de fizica pură. Aceasta nu este aceeași distincție ca cea făcută de Aristotel, care ar fi considerat întreaga fizică a lui Galileo ca fiind techne sau cunoștințe utile, spre deosebire de episteme, cercetări filosofice asupra cauzelor lucrurilor. Între 1595–1598, Galileo a proiectat și îmbunătățit o busolă geometrică și militară de folosit de către tunari și geodezi. Aceasta se baza pe niște instrumente anterioare ale lui Niccolò Tartaglia și Guidobaldo del Monte. Pentru tunari, ea oferea, pe lângă o metodă nouă și sigură de înălțare precisă a tunurilor, o cale de a calcula rapid încărcătura de praf de pușcă necesară pentru ghiulelele de diferite dimensiuni și din diferite materiale. Ca instrument geometric, ea permitea construcția oricărui poligon regulat, calculul ariei oricărui poligon sau sector de cerc, și diferite alte calcule. Pe la 1593, Galileo a construit un termometru, folo...

    Lucrările teoretice și experimentale ale lui Galileo în ce privește mișcarea corpurilor, împreună cu lucrările în mare parte independente ale lui Kepler și René Descartes, au fost precursoarele mecanicii clasice dezoltată de Sir Isaac Newton. O biografie scrisă de elevul lui Galileo Vincenzo Viviani afirma că Galileo a dat drumul la bile din același material, dar de mase diferite din Turnul înclinat din Pisa pentru a demonstra că durata căderii este independentă de masa acestora. Aceasta contrazicea învățăturile lui Aristotel: că obiectele mai grele cad mai repede decât cele ușoare, direct proporțional cu greutatea lor.Deși această poveste a circulat mult pe cale orală, Galileo însuși nu a înregistrat un astfel de experiment, iar istoricii acceptă în general că era doar un experiment imaginar care de fapt nu a avut loc. În Discorsi din 1638, personajul Salviati, considerat a fi purtătorul de cuvânt al lui Galileo, susținea că toate greutățile inegale vor cădea în vid cu aceeași vite...

    Deși aplicațiile matematice ale lui Galileo în fizica experimentală erau inovatoare, metodele sale matematice erau cele standard ale vremii. Analizele și demonstrațiile se bazau pe teoria eudoxiană a proporțiilor, așa cum era ea prezentată în a cincea carte a Elementelor lui Euclid. Această teorie apăruse doar cu un secol în urmă, datorită traducerilor precise ale lui Tartaglia și ale altora; dar până la sfârșitul vieții lui Galileo ea fusese deja depășită de metodele algebrice ale lui Descartes. Galileo a produs o lucrare originală și chiar profetică în matematică: Paradoxul lui Galileo, care arată că există tot atâtea pătrate perfecte câte sunt și numere întregi, deși majoritatea numerelor nu sunt pătrate perfecte. Asemenea aparente contradicții au fost explicate după 250 de ani în lucrările lui Georg Cantor.

    Psalmul 93:1 și 96:10 (în creștinismul occidental), precum și Cronici 16:30 includ (în funcție de traducere) un text ce afirmă că „lumea este întărită, și nu se clatină”. În traducerea lui Cornilescu a Bibliei, Psalmii 104:5 spune „Tu ai așezat pământul pe temeliile lui, și niciodată nu se va clătina”. Mai mult, Eclesiastul1:5 spune că „Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou.” etc. Galileo a apărat heliocentrismul, și a susținut că nu este contrar acestor pasaje din Scriptură. El a adoptat poziția lui Augustinasupra Scripturii: că nu trebuie luat fiecare pasaj literal, mai ales când respectiva scriptură este o carte de poezii și cântece, și nu o carte de instrucțiuni asupra istoriei. Cei ce au scris Scriptura au făcut-o din perspectiva lumii terestre, și din acel punct de vedere Soarele răsare și apune. Până în 1616, atacurile îndreptate împotriva ideilor lui Copernic ajunseseră la un maxim, iar Galileo a mers la Roma să încerce să convingă autoritățile B...

    Primele lucrări ale lui Galileo descriu instrumente științifice și printre ele se numără tratatul din 1586 intitulat Mica balanță (La Billancetta) care descrie o balanță precisă pentru cântărit obiecte în aer sau în apă și manualul tipărit în 1606 Le Operazioni del Compasso Geometrico et Militaredespre funcționarea unei busole militare și geometrice. Primele sale lucrări în domeniul dinamicii, știința mișcării și mecanică au fost De Motu (Despre mișcare) publicată în 1590 la Pisa și Le Meccaniche (Mecanicile) publicat la Padova în preajma lui 1600. Prima s-a bazat pe dinamica fluidelor aristotelian-arhimedeană și susținea că viteza căderii gravitaționale într-un mediu fluid este proporțională cu excesul de greutate specifică a corpului peste cea a mediului, pe când în vid corpurile cad cu viteze proporționale cu greutățile lor specifice. Lucrarea subscria dinamicii impulsului Hipparchan-Philoponană în care impulsul se disipă singur și căderea liberă în vid are o viteză terminală ese...

    Descoperirile astronomice ale lui Galileo și cercetările sale asupra teoriei copernicane au lăsat o moștenire durabilă ce conține categorisirea celor patru sateliți ai lui Jupiter descoperiți de Galileo (Io, Europa, Ganymede și Callisto) denumiți lunile galileene. Alte proiecte, principii și noțiuni științifice sunt numite după Galileo, printre care nava spațială Galileo, prima navă care a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigație prin satelit Galileo, transformarea între două sisteme inerțiale din mecanica clasică denumită transformare galileană și unitatea de măsură Gal, cunoscută uneori sub numele de Galileo și care este o unitate non-SI pentru accelerație. În parte pentru că 2009 este al patrulea centenar al primei observații astronomice realizată de Galileo cu telescopul, Națiunile Unite l-au intitulat Anul Internațional al Astronomiei. Dramaturgul german din secolul al XX-lea Bertolt Brecht a dramatizat biografia lui Galileo în piesa sa Viața lui Galileo (1943). O ad...

    Sentința completă dată de Inchiziție în procesul lui Galileo Galilei[nefuncțională]
    Renunțarea publică a lui Galileo
    Animated Hero Classics: Galileo (1997) la Internet Movie Database
    • Biografia
    • Ligams Extèrnes
    • Nòtas

    Galileu nasquèt dins la vila de Pisa, qu'a aquesta epòca aperteniá al Grand Ducat de Toscana. Èra lo filh ainat del musician e laütièr Vincenzo Galileie de Giulia Ammannati.

    The private Life of Galileo[archive] - The Internet Archive. Allan-Olney, Mary. The private Life of Galileo: Compiled primarily from his correspondence and that of his eldest daughter, Sister Maria...
    Documentos originais do processo de Galileu[archive] nos Arquivos secretos do Vaticano.
    Curta biografia de Galileu.[archive]
    Obras de Galileu Galilei[archive]: textos com concordâncias e lista de freqüência

    ↑ Al sens pròpri, persona encargada d'analisar las monedas e los metals precioses per ne determiner la lei.

    • Joventut
    • Estudis I Carrera Científica
    • posició de L'església en Els Segles Posteriors
    • Obres de Galileu
    • Vegeu també
    • Enllaços Externs

    Galileu va néixer a Pisa, Ducat de Florència, i va ser el primer dels sis fills de Giulia Ammannati i Vincenzo Galilei, un conegut intèrpret de llaüt, compositor i teòric de la música. El mateix Galileu va ser un bon intèrpret de llaüt i també va heretar del seu pare un sentit escèptic sobre l'autoritat establertai el valor de l'experimentació. Galileu va rebre el seu nom en honor del seu avantpassat Galileo Bonaiuti, metge, professor universitari i polític que va viure a Florència del 1370 al 1450. A finals del segle xiv el cognom familiar va canviar de Bonaiuti (o Buonaiuti) a Galilei. Quan Galileu tenia vuit anys la seva família es va traslladar a Florència. Tot i que Galileu era catòlic, va tenir descendència amb Marina Gamba fora del matrimoni. Van tenir dues filles, Virgínia, nascuda l'any 1600, i Lívia, el 1601, i un fill, Vincenzo, que va néixer l'any 1606. Degut al seu naixement il·legítim, el seu pare va considerar que les dues noies no podien optar al matrimoni i que la s...

    El 1581, Galileu entra a la universitat de Pisa per estudiar medicina, però acaba interessant-se per les matemàtiques. Demostra que Aristòtil estava equivocat al suposar que la rapidesa de caiguda dels cossos és proporcional al seu pes. Per demostrar-ho, mesura el temps de caiguda de pesos llençats des de la torre inclinada de Pisa; descobreix l'isocronisme del pèndol observant les oscil·lacions d'un llum a la catedral, teoria fortament criticada pel seu amic Guidobaldo del Monte. El 1592, Galileu esdevé, amb el suport de Guidobaldo del Monte i del seu germà, el cardenal del Monte, professor de matemàtiques a la universitat de Pàdua on restà 18 anys. Construí un aparell de mesura, el sextant, treballà en una explicació de les marees basada en les teories copernicanes, i escrigué un tractat de mecànicamostrant que les màquines no creen energia, però la transformen. El 1604, a causa de l'aparició d'una nova, Galileu disputà amb els filòsofs que sostenien la tesi d'Aristòtil sobre la i...

    Galileu, especialment per la seva obra Dialogo Sopra i Due Massimi Sistemi del Mondo (1633), va qüestionar i va esquerdar els principis sobre els quals fins a aquell moment havien sostingut el coneixement i va introduir les bases del mètode científic que a partir d'aquell moment es va anar consolidant. En filosofia varen aparèixer corrents de pensament racionalista (Descartes) i empírica (vegeu Francis Bacon i Robert Boyle).

    Galileo Galilei. Opere complete. Alberdi, 15 vols. Florència, 1842-1852. Text complet i descàrrega en Google books -ed. 1856- Tomo I - Tomo VI - Tomo XIII
    Le opere complete di Galileo Galilei. Edició nacional. 20 vols. Firenze, 1890-1909.
    • Bizitza
    • Galileok Aurkeztutako Sistema Heliozentrikoaren inguruko Frogak
    • Azken Urteak
    • Elizaren Jarrera XX. Eta XXI. Mendeetan
    • Lanak

    Lehen urteak

    Galileo zazpi anai-arrebako familia batean jaio zen Pisan; aita, Vincenzo Galilei, musikagilea zen. Pisako Unibertsitatera hamazazpi urterekin iritsi zen, eta han medikuntza, matematika eta fisika ikasi zituen. Unibertsitate hartako ikasle zela, katedraleko lanpara bati begira geratu zen, lanpararen mugimendu erregularrari zehatz esanda. Etxera itzuli eta berunezko bolatxoekin eta luzera desberdineko hariekin esperimentuak egiten hasi omen zen. Bolatxoen pisua edozein izanda ere, joan-etorria...

    Lorpen zientifikoak

    25 urte zituela izendatu zuten Pisako Unibertsitateko matematikako irakasle. Matematika eta esperientzien bidez, garai hartan Aristotelesen teorian oinarrituta zegoen eskolastika zientzia ofiziala ikuspuntu kritikotik aztertu zuen. Horretan, maisu handitzat zeukan Arkimedeseneragina nabarmena eta garrantzitsua izan zen. Galileo fisikako bi teoria garrantzitsuren asmatzailea izan zen. Bere lehen lanak azelerazioari buruzkoak izan ziren eta fisika modernoan erabiltzen den azelerazioaren kontzep...

    Elizarekiko eztabaida

    Oso gizon elizkoia bazen ere, Inkisizioak Galileoren aurkako susmoa zuen. Berak idatzi zuenez “Jainkoaren agerbideak ez du miresgarritasun gutxiago Naturan, Liburu Santuetan baino”. Garai hartan, ordea, esaldi hori panteismotzat har zitekeen. Bestalde, filosofo eskolastikoek Aristoteles eta Ptolomeoren teoria geozentrikoa defendatzen zuten, alegia Lurra unibertsoaren erdian dagoela, eta beste edozein teoria Bibliarenaurkakotzat hartzen zuten. Teleskopioaren bidez egindako behaketak ez zetozen...

    Bertrand Russell-en arabera, Galileo eta eliza katolikoaren arteko gatazka, arrazoimen induktiboaren eta arrazoimen deduktiboaren arteko gatazka izan zen. Indukzioa, errealitatearen behaketan oinarritua, Galileok metodo zienfikoan lehen aldiz erabli zuena, proba esperimental eta baieztapenak eskaini zizkion. Horrela, teoria heliozentrikoarekin lotura eginez, Galileo beti behaketa esperimentaletatik ateratako datuetan oinarritzen zen, zeintzuk bere argumentuen baliotasuna frogatzen zuten. Laburbilduz, nahiz eta batzuetan Galileoren Lurraren mugimenduaren inguruko teoria zalantzan jarri den, hark argitaratutako proba esperimentalak hurrengo hauek dira:

    1633. urteko abendutik 1638. urte arte Galileo Florentzian bizi izan zen. Han bisita batzuk jaso zituen, bere hainbat obrek mugaldea gurutzatzea baimendu zuena. Liburu hauek Estrasburgo eta Parisen agertu ziren, latinez. 1636. urtean Luis Elzevier-rek “Discursos sobre dos nuevas ciencias”-en zirriborro bat jaso zuen florentziar maisuaren partez. Galileok idatzitako azken liburu izan zen; han fisika aristotelikoaren bukaera adierazten du. Liburua justu eskuineko begiko erabilera galdu baino lehen bukatzen du, 1637. urteko Abuztuaren 4ean. 1638. urteko urtarrilaren 2an, Galileok bista guztiz galtzen du. Suertez, Dino Peri-k, Aita Ambrogetti-rekin batera, Galileoren etxean bizitzeko baimena lortzen dute, azken honek “Discursos” laneko seigarren eta azken atalen oharrak hartuko dituen. Liburu osoa 1638. urteko uztailan argitaratu zen Leiden (Herbehereak) eta Parisen. Garaiko pertsona handienek irakurriko dute. Descartes-ek adibidez, Mersenne-ri, paristar argitaratzailea, liburua irakurr...

    XX. mendea -erreabilitaziorik gabeko omenaldia-

    Pío XXI-aren ondoren, Galileo jakintsu handiari omenaldiak egiten hasi ziren. 1939. urtean, Aita Santu honek Academia Pontificia de las Ciencias-ri eginiko lehen hitzaldian, Aita Santu izendatu baino hilabete gutxi batzuk lehenago, Galileoren deskribapena hurrengo hitzak erabiliz egiten du: “el más audaz héroe de la investigación... sin miedos a lo preestablecido y los riesgos a su camino, ni temor a romper los monumentos”. Bere 40 urteko biografia, Robert Leiber irakasleak idatzi zuen: “Pío...

    La bilancetta, 1586(hil ondoan argitaratua)
    De motu, 1590
    Le operazioni del compasso geometrico et militare, 1606
    Le meccaniche, 1600
  1. Anuncios
    relacionados con: galileo galilei biografia wikipedia
  2. 100,000+ usuarios visitaron peoplelooker.com el mes pasado

    Explore Galilei's Public Records, Phone, Address, Social Media & More. Look Up Any Name. Explore Galilei's 1. Phone Number 2. Address 3. Email & More. Lookup Any Name - Try Today!

  3. 100,000+ usuarios visitaron search.alot.com el mes pasado

    Search for Domo Wikipedia info. Research & compare results on Alot.com online today. Find all the information you need for Domo Wikipedia online on Alot.com. Search now!